Guvernul lansează cel mai dur pachet fiscal din ultimul deceniu: creșteri de taxe, tăieri bugetare și reforme structurale.

Guvernul condus de dl. Ilie Bolojan a prezentat forma finală a celui mai amplu pachet de măsuri fiscale și bugetare din ultimii ani.  Pachetul vizează creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, plafonări în sectorul public și reforme structurale, cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar sub 5% din PIB și de a recâștiga încrederea partenerilor internaționali.

Măsurile vor intra în vigoare etapizat, în două runde majore, prima la 1 august 2025, iar a doua la 1 ianuarie 2026.  Estimările arată că aceste măsuri vor genera un impact bugetar total de aproximativ 145 de mld. RON în următorii doi ani.

Majorări ale TVA-ului

• Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% aplicabilă tuturor livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care nu sunt scutite și nu beneficiază de cotă redusă: o creștere de 2 puncte ar alinia România la media UE, dar ar impulsiona prețurile și inflația.  Această modificare intră în vigoare la 1 august 2025 și ar urma să aducă la buget circa 3,6 mld. RON în anul 2025 și 11,6 mld. RON în anul 2026.

• Creșterea cotelor de TVA de la 5%, respectiv 9% la 11%, aplicată asupra unei liste bine delimitate de bunuri și servicii de interes social, economic sau strategic.  Iată cele mai importante categorii vizate:

• Printre acestea se numără livrarea de medicamente, alimente și băuturi pentru consum uman și animal, însă cu excluderea băuturilor alcoolice, a băuturilor carbogazoase sau cu conținut ridicat de zahăr (peste 10 g/100 g), precum și a suplimentelor alimentare. Astfel, statul restrânge aplicabilitatea cotei reduse pentru a încuraja un consum mai sănătos și a combate abuzurile fiscale.

• În agricultură, TVA de 11% va fi aplicabil semințelor, îngrășămintelor, pesticidelor și serviciilor agricole uzuale, iar în ceea ce privește utilitățile, beneficiază de această cotă livrările de apă, canalizare și apă pentru irigații.

• Cota redusă se menține și pentru energie termică livrată în sezonul rece către populație, spitale, școli, ONG-uri și furnizori de servicii sociale, dar numai pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului, ceea ce adaugă un element de control suplimentar.

• Serviciile culturale precum accesul la muzee, castele sau grădini botanice, dar și livrarea de manuale, cărți, ziare și reviste (cu excepția celor cu conținut preponderent video, audio sau publicitar) se încadrează tot la 11%, semnalând o continuare a sprijinului fiscal pentru cultură și educație.

• În privința politicilor sociale, Guvernul menține TVA redus pentru livrarea locuințelor destinate persoanelor vulnerabile, cum ar fi căminele de bătrâni sau centrele pentru copii și persoane cu dizabilități.

• Sectorul Horeca rămâne beneficiarul cotei reduse, dar cu excluderea clară a băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice încadrate la codul NC 2202, adică sucuri carbogazoase sau cu adaos mare de zahăr.

Această modificare intră în vigoare la 1 august 2025.

Creșteri ale impozitelor

• Impozitul pe dividende: va rămâne la 10% în anul 2025, dar va crește la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.
Impact: Această măsură dublează practic sarcina fiscală pe profitul distribuit, ajungând aproape de impozitarea muncii. Se reduce atractivitatea microîntreprinderilor ca vehicul de organizare legală a activității economice.

• Se instituie un impozit fix de 10% pe câștigurile din tranzacții cu acțiuni și criptomonede, fără tratament preferențial.

• Contribuția la sănătate (CASS) pentru pensii mari – se introduce CASS pentru pensii care depășesc 3.000 RON, având obiectivul de creștere a numărului de contribuabili la sistemul de sănătate de la 6 milioane la 8 milioane.

Accize și taxe specifice – majorate începând cu 1 august 2025

• Accize majorate: zahăr, băuturi cu zahăr, alcool, carburanți – majorări de 10%, tutun.

Comentariu: Impact direct pentru consumatorii cu venituri mai mici, pentru care aceste cheltuieli reprezintă o pondere mai mare din bugetul lunar, efecte negative asupra transporturilor, industriei alimentare, unde costurile cu carburantul și energia influențează direct prețurile.

• Taxă pentru jocuri de noroc – Guvernul modifică regimul de impozitare al veniturilor provenite din jocuri de noroc, prin introducerea unui sistem progresiv de taxare, aplicabil la sursă, pentru fiecare plată efectuată către jucători.  Astfel, impozitul se calculează după următorul barem:

• pentru câștiguri de până la 10.000 RON inclusiv, se aplică o cotă de 4%;

• pentru sumele cuprinse între 10.001 RON și 66.750 RON inclusiv, se aplică un impozit de 400 RON + 20% din ceea ce depășește 10.000 RON;

• pentru câștigurile care depășesc 66.750 RON, impozitul este de 11.750 RON + 40% din suma ce depășește acest prag.

Totodată, pentru veniturile provenite din jocuri de noroc caracteristice precum cazinourile, cluburile de poker, slot-machine sau lozuri, dacă acestea depășesc plafonul neimpozabil de 66.750 RON, se aplică același barem, însă din valoarea calculată se scade suma de 11.750 RON.  Această deducere vizează limitarea sarcinii fiscale pentru câștigurile foarte mari din aceste forme de jocuri.

Comentariu: Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc să crească gradul de colectare și să impună o fiscalitate mai severă asupra veniturilor substanțiale obținute din jocuri de noroc.

Reduceri în masă ale sporurilor, cheltuieli publice, subvențiilor

Începând cu anul 2026, Guvernul propune o serie de măsuri ferme de consolidare fiscală, care vizează reducerea cheltuielilor publice prin măsuri structurale, cu aplicabilitate etapizată.  Acestea sunt menite să reducă deficitul bugetar și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Printre cele mai importante măsuri se numără înghețarea salariilor și pensiilor din sistemul public, ceea ce înseamnă că, în absența unei derogări exprese, acestea nu vor mai fi indexate automat sau majorate în raport cu inflația sau alte criterii economice.  Această decizie vine în contextul în care cheltuielile cu personalul și asistența socială au atins niveluri istorice în bugetul de stat.

Totodată, se va institui o limitare drastică a angajărilor în sectorul public, prin politici de blocare a posturilor vacante și printr-un control mai strict al organigramelor instituțiilor de stat.  Această măsură urmărește nu doar reducerea presiunii bugetare, ci și creșterea eficienței administrative.

Un alt punct-cheie îl reprezintă eliminarea sau plafonarea sporurilor nejustificate, care în prezent generează inechități și distorsiuni salariale între diferite categorii de bugetari.  Guvernul va revizui cadrul legislativ referitor la aceste sporuri, astfel încât acestea să fie acordate doar acolo unde există o fundamentare clară și transparentă.

Diminuarea cu 40% a subvenției alocate partidelor politice în anul 2026, comparativ cu nivelul din 2024, reprezintă o măsură simbolică, dar și practică, cu impact direct asupra modului în care este percepută responsabilitatea fiscală a clasei politice.

Această decizie răspunde presiunilor publice tot mai mari privind modul în care sunt cheltuiți banii publici.  În ultimii ani, subvențiile către partide au crescut semnificativ, fără o corelare clară cu creșterea transparenței, performanței sau profesionalismului politic.  Reducerea finanțării transmite un semnal de austeritate și solidaritate din partea clasei politice într-un context mai larg de restricții bugetare și reforme structurale.

Alte măsuri:

• Începând cu data de 1 august 2025, măsura privind acordarea unei burse de sprijin în valoare de 700 RON pentru mamele minore care revin la școală reprezintă un pas important în direcția combaterii abandonului școlar și a susținerii reintegrării sociale a unui segment extrem de vulnerabil al populației;

• Începând cu data de 1 august 2025, băncile și sucursalele instituțiilor de credit străine din România vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit.  Cota este de 2% în primul semestru și va crește la 4% în a doua jumătate a anului;

• Guvernul a aprobat majorarea rovinietei pentru autoturisme, noile tarife urmând să intre în vigoare începând data de 1 august 2025.  Astfel, taxa de utilizare a drumurilor naționale va fi de 3,5 EUR pentru o zi, 6 EUR pentru 10 zile, 9,5 EUR pentru 30 de zile, 15 EUR pentru 60 de zile și 50 de EUR pentru 12 luni.  Măsura urmărește alinierea la standardele europene și asigurarea fondurilor necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere.  Începând cu 1 septembrie 2025, cuantumul amenzii contravenționale pentru lipsa rovinietei valabile la autoturisme va fi cuprins între 500 și 1.000 de RON.  Totodată, rovinietele achitate înainte de această dată, conform tarifelor anterioare, își păstrează valabilitatea pentru perioada pentru care au fost emise.

• Începând cu data de 1 august 2025, co-asigurații (soț, soție, părinți fără venituri) pot deveni asigurați în sistemul de sănătate prin depunerea unei declarații de venit și plata contribuției – 10% din valoarea a șase salarii minime brute pe economie (aproximativ 2.430 de lei). Contribuția se achită în două tranșe: 25% la depunerea declarației și restul de 75% până cel târziu la 25 mai al anului următor. Asigurarea astfel obținută este valabilă timp de un an.

Concluzie generală

În ansamblu, pachetul fiscal aprobat de Guvernul Bolojan reprezintă o politică austeră fără precedent recent, menită să reconstruiască rapid finanțele publice.  Această reformă combină creșteri semnificative de taxe – inclusiv majorări ale TVA-ului, accizelor, impozitelor pe bănci, dividende şi jocuri de noroc – cu măsuri de reducere a cheltuielilor, precum înghețarea salariilor, pensiilor, limitarea angajărilor şi eliminarea sporurilor.  De asemenea, se restrâng subvenții (40% mai puțin pentru partide) şi se introduc burse sociale (pentru mamele minore).

Guvernul justifică aceste decizii ca fiind necesare pentru atingerea ţintei de deficit sub 5% din PIB, evitarea retrogradării ratingului şi menținerea accesului la fondurile europene, într-un context de presiuni puternice de la Comisia Europeană și piețele financiare.

În concluzie, strategia fiscală a Guvernului este una clară și agresivă – transformarea rapidă a structurii bugetare prin mix de venituri și tăieri, cu scopul declarat de redresare și consolidare, însă în detrimentul confortului social și al predictibilității pe termen scurt.  Succesul acestei politici va depinde esențial de capacitatea autorităților de a gestiona dialogul social, a tempera efectele inflaționiste și de a introduce reforme reale pe partea cheltuielilor și colectării eficiente a taxelor.

Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență personalizată, echipa Cabot vă stă la dispoziție.