Într-un context economic global marcat de intensificarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, Legea nr. 126/2024, recent publicată în Monitorul Oficial, introduce noi măsuri menite să întărească și capacitatea autorităților fiscale române de a reacționa la astfel de practici ale companiilor. Aplicabilă deja din 16 iunie, noua lege aduce modificări substanțiale la regimul pedepselor pentru evaziune fiscală, fiind incriminate penal noi tipuri de fapte, în timp ce pentru unele infracțiuni deja existente au fost înăsprite pedepsele.

Noua lege incriminează penal noi tipuri de fapte care au fost circumscrise evaziunii fiscale. Astfel, simpla nereținere a impozitelor și contribuțiilor care au regim de reținere la sursă poate fi considerată infracțiune, ceea ce reprezintă o schimbare de abordare destul de mare ținând cont că până acum erau incriminate doar reținerile ori încasările de sume și nevirarea lor la stat. Practic, prin noua faptă introdusă, companiile pot ajunge în situația de a suporta pedepse penale și pentru situații în care, din neștiință sau neatenție, nu au reținut la sursă taxe cărora erau obligate să le aplice acest regim fiscal. În contextul în care aceste fapte se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă penală, gestionarea fiscală riguroasă a taxelor și impozitelor reținute la sursă devine un imperativ pentru companii.

De asemenea, legea extinde sfera evaziunii fiscale, incluzând aici și faptele legate de documentele electronice, sistemul național RO e-Factura și casele de marcat. Spre exemplu, folosirea cu rea-credință a e-Factura în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau a disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor poate fi considerată infracțiune, la fel cum este și cazul utilizării caselor de marcat neconectate la sistemele ANAF ori intervenția asupra aparatelor pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale. Astfel de fapte se vor putea sancționa cu pedepse între trei și zece ani de închisoare. În plus, dacă asemenea fapte generează un prejudiciu mai mare de un milion de euro, pedepsele se majorează cu 5 ani.

Tot la categoria noilor fapte considerate evaziune fiscală intră, începând din 16 mai, și operațiunile de creditare a unei companii de către persoane fizice, dacă au drept scop „efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate a unuia sau mai multor contribuabili”. Pedeapsa cu închisoarea prevăzută pentru asemenea infracțiuni este tot în intervalul de trei și zece ani.

Tot din 16 mai, Legea evaziunii pedepsește în mod specific și marile scheme frauduloase de TVA. Astfel, fapte precum folosirea de documente false, nedivulgarea intenționată a informațiilor privind TVA sau prezentarea unor declarații false pentru mascarea neplății TVA pot fi pedepsite din acest moment încolo cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă sunt comise în cadrul unor scheme de fraudare care diminuează cu cel puțin un milion de euro bugetul de stat. Tentativa de comitere a acestor infracțiuni se pedepsește de asemenea.

Legea nr. 126/2024 introduce și un mecanism care permite o exonerare de pedeapsă pentru evaziunea fiscală unde prejudiciul nu depășește acest plafon de un milion de euro. Mai precis, în cazul infracțiunilor constatate la un control fiscal, contribuabilii vor putea scăpa de pedepse dacă în cel mult 30 de zile de la încheierea verificării vor achita integral prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile. În acest caz, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

Nu în ultimul rând, actul normativ clarifică și că, în cazul tuturor infracțiunilor din Legea evaziunii fiscale, termenul de prescripție pentru răspunderea penală începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau penal, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii faptelor.

Articol apărut în Bursa.ro