Guvernul României a introdus recent Ordonanța „Trenuleț”, o măsură legislativă care aduce schimbări semnificative în regimul fiscal aplicabil anumitor sectoare strategice ale economiei. Printre cele mai controversate prevederi ale ordonanței se numără eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar. Această decizie a generat un val de reacții din partea mediului de afaceri, a sindicatelor și a economiștilor. Să analizăm în detaliu implicațiile acestei schimbări majore.

Ce prevede ordonanța?  

Guvernul a decis să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară redevine obligatorie. Deși scutirea fiscală era planificată să rămână în vigoare până în anul 2028, guvernul a decis să o elimine mai devreme, începând cu anul 2025, grăbind astfel procesul de uniformizare fiscală. Această măsură marchează o schimbare semnificativă în politica fiscală a României, vizând creșterea veniturilor bugetare și reducerea distorsiunilor economice.  

Ce taxe trebuie plătite după eliminarea facilităților fiscale?  

Eliminarea facilităților fiscale presupune aplicarea contribuțiilor obligatorii la salariile brute. Taxele pe care vor fi nevoiți să le plătească angajații din sectoarele menționate sunt aceleași ca pentru toți angajații, respectiv impozitul pe venit de 10%, contribuția la pensii (CAS) de 25%, respectiv contribuția la sănătate (CASS) de 10%.  

Un aspect important este că, dacă în anii anteriori contribuția la Pilonul II de pensii a fost voluntară, aceasta devine acum obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% alocată CAS.  

De ce au fost eliminate facilitățile?  

Guvernul argumentează că facilitățile fiscale au generat pierderi substanțiale la bugetul de stat, estimările indicând sume de ordinul miliardelor de lei anual. Pe termen lung, aceste facilități au fost considerate nesustenabile și au contribuit la inegalități în cadrul pieței muncii.  

De asemenea, autoritățile și-au exprimat intenția de a alinia sistemul fiscal românesc la practicile europene, în care astfel de facilități sunt mai puțin frecvente. Uniunea Europeană a sugerat în repetate rânduri că politicile de scutiri fiscale selective pot crea distorsiuni economice.  

Impactul asupra sectorului IT  

IT-ul este unul dintre motoarele principale ale economiei românești, contribuind semnificativ la PIB și atrăgând investiții străine considerabile. Eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru angajații din IT ar putea avea următoarele consecințe:  

• Scăderea atractivității industriei IT pentru talentele locale și internaționale;  

• Creșterea costurilor pentru angajatori, care ar putea fi nevoiți să majoreze salariile brute pentru a compensa pierderea beneficiilor;  

• Migrarea talentelor către alte țări care oferă condiții fiscale mai avantajoase.  

Construcții și agricultură: Sectoare vulnerabile  

Sectorul construcțiilor se confruntă deja cu deficit de forță de muncă, iar eliminarea contribuțiilor sociale reduse ar putea agrava situația. Angajatorii vor resimți o creștere a costurilor, ceea ce ar putea duce la:  

• Încetinirea ritmului de dezvoltare a infrastructurii;  

• Majorarea prețurilor locuințelor și a altor proiecte imobiliare.  

În agricultură, măsura riscă să afecteze competitivitatea fermierilor români, care se confruntă deja cu provocări legate de costurile ridicate ale inputurilor și schimbările climatice.  

Procesarea alimentelor: O lovitură neașteptată  

Procesarea alimentelor este un sector strategic, având un rol crucial în securitatea alimentară. Eliminarea facilităților fiscale ar putea duce la:  

• Creșterea prețurilor alimentelor, afectând consumatorii;  

• Reducerea investițiilor în tehnologii moderne, necesare pentru creșterea competitivității.  

Reacții din partea mediului de afaceri  

Eliminarea facilităților a fost criticată de asociațiile patronale și de sindicate, iar unele companii au semnalat că vor fi nevoite să reducă investițiile sau chiar să se retragă din România.  

Perspective pe termen lung  

Deși intenția guvernului este de a crește veniturile la bugetul de stat, riscurile asociate acestei măsuri sunt semnificative. O soluție alternativă ar fi fost implementarea unui plan gradual, care să permită adaptarea treptată a companiilor și angajaților la noile condiții fiscale.  

Concluzie  

Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar reprezintă o schimbare de paradigmă pentru economia românească. Deși obiectivul declarat este de a crește sustenabilitatea bugetară, efectele secundare pot fi profund negative, în special în sectoarele deja vulnerabile. Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să gestioneze tranziția astfel încât să minimizeze impactul social și economic.