Autoritatea Națională de Administrare Fiscală intenționează să introducă în România o aplicație mobilă prin care clienții vor putea verifica autenticitatea bonurilor fiscale. Ideea a fost anunțată de președintele instituției, Adrian Nicușor Nica, care a explicat că soluția se inspiră dintr-un proiect implementat deja în Grecia. Scopul principal este reducerea evaziunii fiscale și creșterea încrederii consumatorilor în corectitudinea tranzacțiilor comerciale.

Noua aplicație ar urma să permită scanarea sau introducerea unor date de pe bonul fiscal, pentru a confirma că acesta a fost emis de o casă de marcat conectată la serverele ANAF. În cazul în care există suspiciuni sau discrepanțe, utilizatorii vor putea transmite rapid o sesizare către instituție. Oficialii spun că nu este vorba despre un instrument intruziv, ci despre o metodă prin care cetățenii pot contribui activ la respectarea regulilor fiscale.

Cum funcționează sistemul din Grecia?

Aplicația din Grecia se numește Appodixi, un termen care înseamnă „dovadă” sau „chitanță”. Ea a fost lansată de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (AADE) și face parte dintr-un program mai amplu de digitalizare a administrației fiscale. Scopul său este simplu: să ofere cetățenilor posibilitatea de a verifica, rapid și ușor, dacă bonurile primite la cumpărături sunt autentice și înregistrate în sistemul fiscal.

Funcționarea este intuitivă. Utilizatorul deschide aplicația pe telefon, scanează codul QR de pe bon, iar în câteva secunde primește confirmarea dacă acel bon a fost transmis către serverele AADE. Dacă sistemul detectează că documentul nu există în baza de date sau a fost falsificat, aplicația permite transmiterea unei sesizări directe către autorități. Această sesizare poate fi anonimă, pentru cei care nu vor să își dezvăluie identitatea, sau nominală, pentru persoanele care acceptă să fie contactate ulterior.

Un aspect care a atras atenția publicului este mecanismul de recompensare financiară. În Grecia, cei care raportează nereguli prin Appodixi pot primi sume de până la 3.000 de euro, în funcție de gravitatea cazului și de paguba fiscală estimată. Această strategie a stimulat implicarea cetățenilor și a transformat aplicația într-un instrument de colaborare între populație și autorități.

Rezultatele nu au întârziat să apară. În primul an de funcționare, aplicația a fost descărcată de sute de mii de persoane și au fost trimise peste o sută de mii de raportări. Aproximativ jumătate dintre acestea au fost anonime, semn că mulți cetățeni preferă să contribuie discret la combaterea evaziunii. Totuși, chiar și în aceste condiții, autoritățile au reușit să identifice numeroase cazuri de fraudă și să aplice sancțiuni.

Mai important însă este efectul preventiv. Odată cu introducerea Appodixi, comercianții greci au devenit mai atenți la emiterea bonurilor, conștienți că fiecare client are acum posibilitatea de a-i verifica pe loc. Astfel, aplicația nu doar că a adunat date utile pentru controale, dar a și creat o cultură a responsabilității fiscale.

Posibile efecte în România

Dacă aplicația ANAF va fi implementată corect, ea ar putea aduce beneficii atât pentru stat, cât și pentru contribuabili. Cetățenii vor avea posibilitatea să verifice rapid dacă plățile lor sunt înregistrate oficial, iar comercianții vor fi mai motivați să respecte regulile, știind că fiecare client poate face o verificare instantanee. În același timp, autoritățile ar putea colecta date utile pentru controale mai țintite și pentru sancționarea rapidă a neregulilor.

Totuși, proiectul nu este lipsit de provocări. Va fi nevoie de o infrastructură informatică solidă, capabilă să susțină un volum mare de verificări, precum și de o campanie de informare care să încurajeze folosirea aplicației. De asemenea, trebuie găsit un echilibru între rigurozitatea controalelor și sprijinul pentru micile afaceri, care ar putea fi afectate de sancțiuni aplicate pentru erori tehnice sau neglijențe minore.

Concluzie

România se află la începutul unui proces de digitalizare fiscală care ar putea schimba modul în care se raportează tranzacțiile comerciale. Inspirată de exemplul Greciei, aplicația ANAF ar putea deveni un instrument util în combaterea evaziunii, cu condiția să fie bine adaptată la realitățile locale și să fie primită cu încredere de către cetățeni. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să o lanseze într-un timp scurt și să o transforme într-un mecanism eficient, capabil să crească gradul de conformare voluntară.