România face pași concreți spre alinierea la noile cerințe ale Uniunii Europene în ceea ce privește transparența salarială. Directiva europeană privind transparența salariilor a fost transpusă parțial în legislația națională, iar acest lucru înseamnă noi obligații pentru angajatori, schimbări pentru angajați și o redefinire a modului în care sunt negociate și comunicate salariile. 

Aceste măsuri legislative urmăresc reducerea diferențelor salariale între femei și bărbați, combaterea discriminării salariale și crearea unui climat de muncă mai echitabil, transparent și responsabil. În acest articol, explicăm ce prevede noua legislație, ce obligații revin angajatorilor și ce drepturi dobândesc salariații. 

Ce prevede Directiva europeană privind transparența salarială 

Uniunea Europeană a adoptat în 2023 Directiva privind transparența salarială, care urmărește în mod expres reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați. Potrivit datelor Comisiei Europene, în UE, femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin decât bărbații pentru muncă egală sau de valoare egală. 

Pentru a corecta inechitățile salariale dintre femei și bărbați, Directiva UE privind transparența salarială impune angajatorilor români o serie de obligații legale. Printre acestea se numără interzicerea clauzelor de confidențialitate referitoare la salarii, furnizarea unor criterii clare pentru stabilirea salariului și promovare, precum și raportarea diferențelor de remunerare între angajații de gen diferit. 

Totodată, angajații vor avea dreptul să ceară informații despre salariile medii pentru posturi comparabile, iar angajatorii vor fi obligați să corecteze diferențele salariale nejustificate care depășesc pragul de 5%. Scopul acestor măsuri este de a promova un mediu de lucru echitabil, bazat pe transparență și tratament egal. 

Transpunerea în legislația românească 

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Muncii, România a început procesul de transpunere a directivei. Proiectul de lege adoptat în 2024 elimină, în mod explicit, clauzele de confidențialitate salarială din contractele individuale de muncă. Angajații din mediul privat vor putea discuta liber despre salariile lor cu colegii sau cu terți, fără a risca sancțiuni disciplinare. 

Această modificare reprezintă o schimbare radicală de paradigmă pentru piața muncii din România, unde până acum confidențialitatea privind veniturile era o practică obișnuită și adesea impusă contractual. 

Totodată, proiectul prevede că angajatorii cu peste 100 de angajați vor avea obligația să publice periodic rapoarte privind diferențele de salarizare între femei și bărbați. Raportarea va fi făcută anonim, la nivel de grupuri de funcții comparabile, și va trebui să reflecte inclusiv beneficiile adiționale (prime, bonusuri, beneficii în natură etc.). 

Care sunt obligațiile pentru angajatori 

Pentru angajatori, noile reglementări privind transparența salarială impun dezvoltarea unui sistem clar și documentat de stabilire și evaluare a salariilor. Aceștia vor fi obligați să definească și să comunice criterii obiective pentru nivelul de salarizare, să asigure transparența în procesele de promovare și să permită accesul angajaților la informații despre salariile medii pentru funcții similare. 

În plus, companiile cu peste 100 de angajați vor avea obligația de a întocmi periodic rapoarte privind diferențele salariale și, acolo unde se constată dezechilibre nejustificate, să le corecteze într-un termen legal. Totodată, va fi necesară instruirea departamentelor de resurse umane și a managementului pentru aplicarea corectă a principiilor egalității salariale. 

Încălcarea acestor obligații va putea fi sancționată de către Inspecția Muncii, iar angajații vor putea solicita despăgubiri în instanță în cazul în care dovedesc discriminarea salarială. 

 Drepturi noi pentru angajați 

Angajații din România vor avea acces la o serie de noi drepturi menite să consolideze transparența și echitatea salarială. Printre acestea se numără posibilitatea de a solicita, în scris, informații despre salariul mediu pentru posturi comparabile în cadrul companiei, precum și dreptul de a discuta deschis despre salariu cu colegii, fără riscul de sancțiuni din partea angajatorului. 

De asemenea, angajații vor putea contesta în instanță eventualele diferențe salariale nejustificate și vor avea dreptul să primească un răspuns scris și motivat din partea angajatorului cu privire la solicitările legate de salarizare sau discriminare. În cazul în care se constată o diferență salarială nejustificată, angajatorii vor fi obligați să ia măsuri corective pentru remedierea situației. 

Ce urmează 

Aplicarea integrală a directivei va deveni obligatorie în România cel târziu în anul 2026. Până atunci, companiile au timp să își revizuiască politicile de salarizare, să elaboreze grile transparente de evaluare și să adopte o cultură organizațională deschisă, bazată pe corectitudine și echitate. 

Este recomandat ca fiecare companie să efectueze o analiză internă a diferențelor salariale, să identifice eventualele dezechilibre și să le corecteze din timp. De asemenea, este esențială implicarea activă a departamentelor juridice și de resurse umane pentru a asigura conformitatea cu noile cerințe legale. 

Cabot Transfer Pricing: susținem conformarea fiscală și echitatea salarială  

La Cabot Transfer Pricing, credem în conformarea proactivă și în construirea unor sisteme fiscale și organizaționale corecte. Modificările legislative privind transparența salarială aduc atât provocări, cât și oportunități pentru companii. Este un moment oportun pentru a analiza, clarifica și documenta politicile salariale dintr-o perspectivă juridică și fiscală. 

Pentru a fi la curent cu noutățile legislative și modificările fiscale relevante pentru compania ta, abonează-te la newsletter-ul nostru: https://cabot-tp.ro/newsletter/  

Vă stăm la dispoziție pentru orice întrebări: